Care sunt semnalele de alarmă în cazul tumorilor nazosinusale?
Problemele de respirație, de miros și sângerările nazale sunt un semnal de alarmă și reprezintă cele mai frecvente motive care-i aduc pe pacienți la ORL.
Când sunt vizibile tumorile nazale și ale sinusurilor?
Tumorile nazosinusale sunt vizibile la nivelul feței în stadii avansate.
Ele sunt niște creșteri anormale în zona nasului și a sinusurilor, care se dezvoltă din interiorul pasajelor nazale și a sinusurilor, până spre exterior. Factorii declanșatori sunt numeroși, este discutabilă moștenirea genetică de la părinți. Din fericire, tumora nazală nu înseamnă neapărat cancer, dar trebuie tratată corespunzător.
Ce sunt tumorile benigne nazosinusale și unde sunt situate mai exact?
Tumorile benigne nazosinusale sunt formațiuni patologice benigne dezvoltate pe seama structurilor componente ale nasului, sinusurilor și ale maxilarului superior, și pot apărea la nivelul piramidei nazale, în fosele nazale, în sinusuri și în maxilar.
Care sunt pacienții predispuși la astfel de afecțiuni și ce favorizează îmbolnăvirea?
Cei mai predispuși sunt bărbații de 55-65 de ani, cu excepția polipului sângerând al septului nazal, care apare mai des la femei. Fibromul nazofaringian este diagnosticat cel mai frecvent la băieți în prima parte a adolescenței, iar mucocelul sinusal apare mai des la bărbații între 20-30 ani.
Patologia inflamatorie cronică rinosinusală poate fi un factor favorizant pentru apariția unora dintre tumorile nazosinusale. De asemenea, fumatul, problemele stomatologice neglijate, alergenii, expunerea la fum și substanțe chimice inhalatorii pot fi incriminate. În etiopatogenia papilomului inversat a fost incriminat și factorul viral: virusul papilomatozei umane și virusul Epstein Barr. Cele mai periculoase sunt expunerea la chimicale inhalatorii, infecțiile nazosinusale neglijate și infecția cu papilomavirus.
Poate fi împiedicată apariția tumorii?
Putem controla factorii favorizanți prin evitarea expunerii la noxe chimice, evitarea fumatului, tratamentul corect al rinitelor, al sinuzitelor, al alergiilor, tratamentul corect al infecțiilor dentare, diagnosticul și tratamentul corect al obstrucției nazale unilaterale și al epistaxisului.
Care sunt cele mai întâlnite forme, cele benigne sau cele maligne?
Cele mai întâlnite sunt tumorile benigne, iar dintre tumorile benigne ale foselor nazale mai frecvente sunt chistul dermoid și papilomul cornos, mai rar angiomul. Acestea sunt vizibile la nivelul piramidei nazale. Dintre tumorile benigne ale sinusurilor mai frecvent întâlnim mucocelul sinusal, mult mai rar osteomul.
Ce sunt chisturile dermoide?
Chisturile dermoide sunt formațiuni sferice, mobile, de dimensiuni variabile, situate pe linia mediană în partea superioară a dorsului nazal, conținut alcătuit din sebum, care, prin infectare, pot fistuliza. De regulă, fistula nu se închide spontan, iar dacă se închide, secrețiile se acumulează în interior pentru a se redeschide ulterior. Pacientul observă o tumefacție la nivelul piramidei nazale care, uneori, evacuează conținut purulent. Papilomul cornos este o tumoră conjunctivo-epitelială cu predominanță epidermică, prin hiperplazia stratului cornos, de culoare închisă. Apare în vestibulul nazal, putând obtura narina și, în timp, se poate maligniza.
Care sunt tumorile benigne ale foselor nazale?
Putem discuta despre polipul sângerând al septului nazal, o formațiune unilaterală, pediculată, situată, de obicei, la nivelul septului în porțiunea anterioară. Este mai frecvent la femei, și apare la orice vârstă. Pacientul ajunge la ORL pentru că sângerează foarte des și are obstrucție nazală unilaterală, prezentând o formațiune rotundă, pediculată, muriformă sau vegetantă, care sângerează ușor la atingere.
Papilomul este tot o tumoră benignă nazală, care se prezintă ca o formațiune vegetantă, ce sângerează la atingere, iar pacientul acuză obstrucție nazală și secreții nazale unilateral.
Papilomul inversat nazosinusal este o entitate particulară de tumoră benignă, cu evoluție malignă prin invadarea cavităților sinusale. Are evoluție locală agresivă cu tendință de recidivă și risc crescut de transformare malignă. Este unilateral și are originea la nivelul peretelui lateronazal.
Ce simte pacientul?
Pacientul vine la ORL pentru că are probleme de respirație/miros, de obicei, unilateral, pentru că are secreții nazale unilateral sau pentru că sângerează frecvent unilateral. Rareori, observă o tumefacție/tumoră în interiorul nasului. Uneori, are nevralgie craniofacială sau cefalee.
Ce variante de tratament există?
Tratamentul este chirurgical endoscopic, precedat, obligatoriu, de embolizarea preoperatorie a surselor de sângerare în cazul fibromului nazofaringian.
În cazul polipului sinusocoanal, încadrat la patologia inflamatorie, observăm o formațiune polipoasă unilaterală, cu punct de plecare sinusal ce atârnă ca o limbă de clopot în rinofaringe.
Dacă vorbim despre obstrucția nazală unilaterală, sinuzita unilaterală, secrețiile nazale unilaterale, diagnosticul este clinic și endoscopic.
Pentru tumorile de la nivelul piramidei nazale și al vestibulului, se recomandă ablația cu laser sau cu radiofrecvență.
Pentru tumorile sinusale, abordul endoscopic este cel mai corect, pentru că este funcțional, ablația tumorii este precisă și sub controlul vederii, lezarea țesuturilor învecinate este minimă, iar recuperarea postoperatorie, rapidă.
Care sunt tumorile benigne sinusale?
Acestea au origine fie epitelială, fie conjunctivă și cele mai frecvente sunt osteomul și mucocelul.
Osteomul apare prin perturbarea activității de formare a osului de la nivelul cavității sinusale. Este rar, dar mai frecvent decât osteomul foselor nazale. În etiologie, este incriminată fie o infecție sinusală latentă, fie un traumatism. Nu are predilecție de sex, dar apare mai des la tineri în perioada de dezvoltare a sistemului osos, înainte de 20 ani. Este descoperit întâmplător cu ocazia unei radiografii sau a unui computer tomograf de sinusuri, efectuate ca urmare a unor episoade de cefalee, nevralgie. Se poate trata chirurgical prin abord clasic sau endoscopic, în funcție de mărimea și de simptomatologia pe care o generează.
Mucocelul sinusal apare din cauza hipersecreției glandelor mucoase și a retenției acestor secreții cu distensia și eroziunea pereților sinusali cu subțierea acestora. Sediul de predilecție este sinusul frontal și etmoidal. Este frecvent întâlnit la bărbați între 18-30 ani, foarte rar peste 45-50 ani, iar cauza determinantă pare a fi inflamația cronică nesupurativă, dar și anatomia particulară a sinusurilor și a ostiumurilor sinusale. Mucocelul poate evolua spre orbită sau să producă bombarea peretelui lateral al fosei nazale. La debut este asimptomatic, ulterior apare cefalee, nevralgie, senzația de plenitudine facială sau de greutate la nivelul capului, al feței și al frunții.
