Sindromul de apnee de somn, din punct de vedere fiziopatologic, este caracterizat prin apariția în timpul somnului a unor episoade repetate de colabare a căilor aeriene superioare, ce duc fie la episoade de oprire a respirației (apnee), fie la scăderea amplitudinii respirației (hipopnee). Aceste evenimente repetate duc la scăderea concentrației oxigenului din sânge și la fragmentarea somnului. Fiecare oprire a respirației duce la întreruperea somnului prin trezirea creierului.
Una dintre cele mai comune cauze ale sindromului de apnee de somn sunt modificările de la nivelul căilor respiratorii superioare (nas, văl palatin, pereți laterali faringieni, amigdale, baza de limbă, epiglotă) ce pot duce la îngustarea până la colabarea completă a căilor respiratorii, prin relaxarea musculaturii în timpul somnului.
La aceste modificări, pot acționa agravant: creșterea greutății, scăderea elasticității țesuturilor odată cu înaintarea în vârstă.
Simptomatologia apneei de somn
– sforăit plus apnee – observate de partener
– somnolență, oboseală, ațipit în timpul zilei – relatate de pacient
De cele mai multe ori, simptomul de apnee de somn este corelat cu boli grave, precum: afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, afecțiuni neurologice și endocrine.
Tratamentul pentru sindromul de apnee de somn
Tratamentul urmărește dispariția evenimentelor nocturne de oprire a respirației și creșterea calității somnului și implicit creșterea calității vieții.
- terapia cu presiune pozitivă (CPAP)
- chirurgical
- scăderea în greutate
Tratamentul chirurgical
– Chirurgia de permeabilizare nazală – facilitează tratamentul cu presiune pozitivă CPAP
– Chirurgia celor 2 zone de interes responsabile de apariția colapsului nocturn:
i. vălul palatin și pereții laterali faringieni, implicați în procent de peste 80% în patogenia sforăitului și a apneei de somn – Uvulovelofaringoplastia
ii. baza de limbă – se referă la colapsul ce apare în spatele limbii
Tehnici de reducere a volumului bazei limbii și tehnici de avansare mandibulară
Este foarte utilizată chirurgia minim invazivă a vălului palatin cu radiofrecvență, intervenție cunoscută sub numele de uvuloveloplastia cu radiofrecvență. Intervenția se realizează cu anestezie locală sau generală. În majoritatea cazurilor se optează pentru intervenția cu anestezie locală în cabinet, fără spitalizare. Anestezia locală este asemănătoare cu cea care se practică în cabinetele de stomatologie.
Numărul și tipul intervențiilor este personalizat și se stabilește de către medicul ORL-ist. Poate fi nevoie de o singură intervenție sau de mai multe intervenții succesive.
Scopul intervenției de uvulovelopastie cu radiofrecvență
– creșterea tonusului vălului palatin, scurtarea și retracția acestuia
– remodelarea vălului palatin prin diferite secționări
Cum se desfășoară intervenția de uvulovelopastie cu radiofrecvență? Care sunt pașii intervenției?
– pacientul vine nemâncat 3-4 ore înainte de operația programată
– se face o anestezie locală cu spray (lidocaină 10% ) și ulterior se practică infiltrația anestezică
– cu ajutorul pieselor de mână se realizează:
– fie câteva pătrunderi în grosimea vălului palatin, de o parte și de alta a luetei, precum și la nivelul luetei, având drept scop rigidizarea, scurtarea și creșterea tonusului vălului palatin
– fie scurtarea luetei, secționarea pilierilor posteriori, dacă acest lucru este necesar, având drept scop lărgirea filierei respiratorii, precum și îndepărtarea parțială a țesutului voluminos ce vibrează la pasajul coloanei de aer
– sângerarea este absentă sau minimă
– durerea este absentă; se simte că se lucrează în gât; disconfortul este generat de reflexe mai mult decât de durere
– postintervenție, este posibil să apară un edem al vălului palatin; se recomandă tratament cu antiinflamator/antiedematos (dexametazona) 1-2 zile post-intervenție
– durerea de gât este moderată după intervenție; se recomandă tratament antialgic local; deseori este recomandat consumul de înghețată la 1-2 ore după intervenție (calmează durerea, reduce riscul de sângerare)
– nu este necesară spitalizarea; cel mult 1-2 zile post-operator, pacientul poate sta acasă dacă intervenția presupune secționarea unor structuri
– pacientul primește o rețetă cu un antibiotic, antialgic, antiinflamator
– revine la control la 3-5 zile după intervenție
– la locul intervenției se formează niște false membrane albicioase, care se elimină treptat, începând cu 5-7 zile post-operator
– se recomandă alimente moi imediat post-operator; pacientul ajustează consistența și regimul alimentar în funcție de disconfortul resimțit
– vindecarea locala completă durează până la 14 zile; reevaluarea rezultatelor se va face la o lună post-operator
În funcție de rezultatele obținute prin intervenția de uvulovelopastie cu radiofrecvență este posibil să se decidă o etapă ulterioară de tratament.
