Ce este otita barotraumatică?
Reprezintă afectarea urechii medii datorită variațiilor mari si bruște de presiune apărute de obicei cu ocazia zborului cu avionul, urcării sau coborârii cu telecabine cu viteză mare sau/și la diferențe mari de altitudine sau în cazul scufundării.
Categorii aparte sunt: otita determinată de creșterea bruscă a presiunii sonore sau a presiunii lichidiene sau otita determinată de scăderea bruscă a presiunii mediului ambiant (în cazul depresurizărilor) sau barotraumatismul autoindus de droguri cu oxid nitros.
Scufundarea poate determina afectarea urechii medii sau a sinusurilor, răul de decompresie sau embolia gazoasă.
Ventilația mecanică cu presiune pozitivă continuă (de ex. în tratamentul apneei de somn) poate induce si ea barotrauma.
Care este mecanismul fiziopatologic? De ce apare?
Urechea este organul cel mai sensibil la variațiile de presiune.
Problemele pot apărea atât la nivelul urechii medii, dar și la nivelul urechii interne.
Mecanismul de producere constă în tensionarea timpanului datorită modificării presiunii aerului din interior, cu apariția de congestie si microhemoragii la nivelul membranei timpanice ți al mucoasei urechii medii, cu iritarea consecutivă a terminațiilor nervoase fine de la nivelul timpanului și apariția otalgiei. Tratamentul de primă intenție constă în instilații de picături otice cu antiinflamator și analgezic.
Poate să apară perforare spontană la nivelul timpanului.
Riscul apariției otitei barotraumatice este cu atât mai mare cu cât variațiile presiunii atmosferice intervin pe un teren favorizant: obstrucții nazale cronice (deviație de sept, rinită cronică hipertrofică, polipoză nazală, vegetații adenoide), infecții acute de căi respiratorii superioare, operații recente nazo-sinusale, disfuncții tubare, sechele postotitice.
Simptimatologie
1. Barotraumatismul urechii medii
În aceste situații, trompa lui Eustache nu reușește să egalizeze presiunea atmosferică din nas și din spatele nasului cu cea din urechea medie, rezultând o hipopresiune la nivelul urechii medii care determină echimoză și microhemoragii la nivelul timpanului și mucoasei urechii medii, manifestate prin otalgie intensă, înfundarea urechii, hipoacuzie, autofonie. Congestia de la nivelul timpanului determină iritarea terminațiilor nervoase de la nivelul său și apariția otalgiei. În absența unui tratament adecvat poate apărea perforație de timpan.
***Grade de severitate ale barotraumatismului urechii medii
BTO grd I (cel mai puțin sever) – ureche ușor înfundată, auz normal, congestie și inflamație limitate la nivelul mânerului ciocanului
BTO grd II – durere ușoară de ureche, ureche înfundată, hipoacuzie ușoară, congestie, aspirație și imobilitate a membranei timpanice
BTO grd III – durere de ureche mai severă, ureche înfundată, hipoacuzie ușoară/moderată, prin apariția lichidului în urechea medie (aeroția = baroția)
BTO grd IV – hemotimpan (acumulare de sânge în urechea medie)
BTO grd V (cel mai sever) – durere de ureche remisă prin perforarea timpanului; prin perforație otoscopică se vede mucoasa urechii medii congestionată
2. Barotraumatismul urechii interne
Este mai rar întâlnit; se produce prin:
– apariția unei comunicări patologice între spațiul lichidian (perilimfatic) al urechii interne și cavitatea urechii medii, prin ruptura ferestrei rotunde cel mai frecvent sau mai rar a ferestrei ovale
– hemoragii la nivelul urechii interne
– ruptura labirintului membranos din urechea internă
Evoluție
Dacă nu există obstrucție nazală importantă sau context de infecție acută de căi respiratorii superioare, evoluția spontană este spre vindecare, cu dispariția completă a simptomatologiei.
În anumite situații pot apărea complicații.
Complicații
– otita seroasă sau hemotimpan prin acumulare de lichid/sânge în cavitatea urechii medii (a cărei rezolvare este cu atât mai rapidă cu cât tratamentul este inițiat mai rapid, odată cu prezentarea la medic)
– perforarea timpanului si apariția otitei medii supurate
– fistula perilimfatică la nivelul urechii interne
– pareza de nerv facial (prin edemul mucoasei urechii medii extins la nivelul canalului facialului printr-o dehiscență de canal)
Tratament
*local – soluții otice
*general
1. Medical
– antiinflamator
– antialgic
– dezobstruant nazal
– mucolitic
– antibiotic – dacă există riscul suprainfectării urechii medii (BTO grad III sau IV) sau dacă pacientul are o infecție bacteriană (sinuzită)
2. Chirurgical – drenarea lichidului din urechea medie (timpanotomie)
Ajustarea/monitorizarea tratamentului în funcție de evoluție
Se face:
– clinic
– audiometric
Prevenirea barotraumatismului urechii
– evitarea zborului sau a scufundării când există factori de risc – infecții acute CRS sau intervenții chirurgicale recente nas – sinusuri
– decongestiv nazal 5-10 min înainte de decolare și aterizare
– manevre prin care se poate forța deschiderea ostiumului tubar – mestecare gumă, înghițituri mici de apă, căscat)
– menținerea capului ridicat vertical – !evitarea dormitului pe o parte în timpul decolării/aterizării!
– hrănirea copiilor în timpul decolării și aterizării cu biberon sau înghițituri mici din pahar
– evitarea scufundărilor în cazul copiilor mici sub 7 ani și în cazul pacienților cu antecedente de otite sau cu probleme de obstrucție nazală cronică