APNEEA DE SOMN ȘI CONGESTIA NAZALĂ

Ce este apneea de somn?

Apneea de somn este o afecțiune în care respirația unei persoane se întrerupe temporar în timpul somnului. Aceste întreruperi pot dura câteva secunde sau chiar minute și pot apărea de zeci de ori pe oră, însoțite de sforăit sonor sau chiar de sforăit întrerupt de momente de tăcere. Imaginea clasică este aceea a unei persoane care sforăie, se oprește brusc din a respira, reluând apoi respirația cu un sforăit brusc și zgomotos.

Mai mult decât un simplu sforăit, apneea de somn este adesea sub-diagnosticată. Deși pentru un observator exterior aceste întreruperi pot părea nesemnificative sau chiar normale, ele reprezintă de fapt o gravă problemă de sănătate care poate avea consecințe pe termen lung asupra bunăstării unei persoane.

Cauzată de multe ori de o obstrucție a căilor respiratorii superioare, apneea de somn are o varietate de simptome asociate, incluzând somnolența diurnă, dificultăți de concentrare, dureri de cap dimineața și chiar depresie.

Ce înseamnă congestia nazală?

Cu toții am avut, cel puțin o dată în viață, senzația de nas înfundat. Această stare, denumită tehnic congestie nazală, este adesea privită ca o neplăcere minoră, o simplă iritare a mucoasei căilor respiratorii. Cu toate acestea, dincolo de disconfortul imediat, congestia nazală poate fi semnalul unor afecțiuni mai serioase și poate avea un impact substanțial asupra calității vieții unei persoane.

Congestia nazală se produce atunci când țesuturile nazale și vasele de sânge din nas se umflă și apare exces de mucus, cauzând o obstrucție a căilor respiratorii. Acest fenomen poate fi declanșat de o serie de factori, incluzând răcelile, gripa, sinuzitele, alergiile sau iritanții externi, precum fumul de țigară sau poluarea aerului.

Simptomele asociate congestiei nazale nu se limitează doar la dificultăți în respirație. Aceasta poate fi însoțită de secreții, dureri faciale, dureri de cap, tuse și chiar febră în cazul infecțiilor. În cazul alergiilor, simptomele pot fi însoțite și de strănut, mâncărimi ale nasului sau ochilor.

Tipuri de apnee de somn

Apneea obstructivă de somn (AOS): Apneea obstructivă de somn reprezintă cea mai răspândită formă de apnee de somn. Aceasta se manifestă atunci când mușchii din spatele gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului. Relaxarea acestor mușchi duce la îngustarea sau blocarea căilor respiratorii, ceea ce înseamnă că aerul nu poate ajunge în plămâni. Acest lucru determină scăderea nivelului de oxigen din sânge și poate provoca treziri bruște din somn pentru a restabili respirația.

Simptomele tipice ale AOS includ sforăitul puternic, pauzele în respirație din timpul somnului, somnolența diurnă, dificultate de concentrare și dureri de cap matinale. De asemenea, indivizii pot avea gât uscat sau dureros dimineața.

Apneea centrală de somn: Spre deosebire de AOS, unde problema este mecanică, apneea centrală de somn se întâmplă atunci când creierul nu trimite semnalele corespunzătoare mușchilor responsabili cu respirația. Practic, există o „defecțiune” în sistemul central care coordonează actul respirator.

Deși simptomele apneei centrale de somn pot fi similare cu cele ale AOS, aceasta nu este adesea însoțită de sforăit puternic. De asemenea, trezirile nocturne, insomniile și dificultățile de a adormi pot fi mai evidente.

Apneea complexă de somn: Cunoscută și ca sindromul apneei de somn tratament-emergent, apneea complexă de somn combină caracteristicile ambelor forme anterioare. Adesea, acest tip de apnee se dezvoltă la persoanele care sunt tratate pentru AOS cu dispozitive CPAP.

Simptomele pot fi o combinație dintre cele ale AOS și ale apneei centrale, incluzând sforăitul, pauzele în respirație, somnolența diurnă și dificultatea de concentrare.

Legătura dintre congestia nazală și apneea de somn

Când căile respiratorii nazale sunt blocate sau restricționate din cauza congestiei, fluxul de aer prin nas este limitat. Aceasta poate face ca persoana să respire pe gură, ceea ce poate cauza uscarea și relaxarea mușchilor din spatele gâtului. În aceste condiții, căile respiratorii pot deveni instabile și pot colapsa în timpul somnului, conducând la episoade de apnee.

Impactul congestiei nazale: Pe lângă dificultățile respiratorii, congestia nazală poate crește rezistența căilor respiratorii superioare. Acest lucru poate amplifica orice tendință existentă de colaps a căilor respiratorii în timpul somnului, ceea ce înrăutățește apneea de somn la persoanele predispuse.

Factori care pot agrava congestia nazală și apneea de somn:

  1. Alergiile: Reacțiile alergice pot provoca inflamația căilor respiratorii, ceea ce limitează fluxul de aer. La rândul său, aceasta poate agrava simptomele apneei de somn.
  2. Infecțiile: Infecțiile precum răceala sau sinuzita pot duce la umflarea țesuturilor nazale și la producerea excesivă de mucus, ambele agravează congestia și, implicit, apneea.
  3. Expunerea la fum: Fumul, fie că este de la țigări, de la sobe sau de la poluarea atmosferică, poate irita și inflama căile respiratorii, făcând respirația mai dificilă și agravând potențial apneea.
  4. Consumul de alcool: Alcoolul relaxează mușchii gâtului și poate cauza inflamații, ceea ce crește riscul de blocare a căilor respiratorii în timpul somnului. În plus, poate amplifica efectele congestiei nazale.

 

Diagnosticarea timpurie a congestiei nazale și a apneei de somn este esențială pentru menținerea sănătății și prevenirea complicațiilor. Atunci când simptomele sunt identificate și tratate în stadiile incipiente, pacienții au șanse mai mari de a experimenta rezultate pozitive și de a evita evoluția neplăcută a afecțiunilor.

Prevenirea complicațiilor: Congestia nazală neabordată poate duce la alte afecțiuni, cum ar fi sinuzita cronică sau otita medie. Apneea de somn netratată, pe de altă parte, poate crește riscul de hipertensiune arterială, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și diabet. Prin detectarea timpurie, tratamentul poate fi inițiat înainte ca aceste complicații să apară sau să devină severe. De asemenea, din cauza somnolenței diurne, persoanele cu apnee de somn prezintă un risc crescut de accidente auto sau de muncă.

Calitatea vieții îmbunătățită: Un somn de calitate este esențial pentru sănătatea fizică și mentală. Tratarea apneei de somn poate îmbunătăți calitatea somnului, ceea ce duce la o mai bună concentrare, energie și starea generală de bine a pacientului. De asemenea, rezolvarea congestiei nazale poate ajuta la îmbunătățirea respirației și a confortului zilnic.

Optimizarea tratamentului: Diagnosticarea în faza incipientă permite medicilor să utilizeze tratamente mai puțin invazive, care pot fi mai eficiente și cu un risc scăzut de complicații. De exemplu, în cazul congestiei nazale cauzate de alergii, un diagnostic rapid poate duce la prescrierea tratamentului adecvat pentru a controla reacția alergică.

Economii financiare: Tratarea afecțiunilor în stadiile lor incipiente poate preveni necesitatea procedurilor medicale mai costisitoare sau a tratamentelor pe termen lung. Astfel, pacienții pot economisi în ceea ce privește costurile medicale, pierderea zilelor de muncă și alte cheltuieli asociate cu complicații severe sau tratamente avansate.

De obicei, rezolvarea congestiei nazale ajută la îmbunătățirea respirației, mai ales pe timp de noapte, fapt ce ameliorează sau chiar rezolvă în unele cazuri problemele de apnee de somn.

Diagnosticare și investigații pentru tratarea congestiei nazale

  1. Fibroscopie: Aceasta implică utilizarea unui instrument subțire și flexibil, cu o sursă de lumină la capăt, pentru a examina interiorul nasului. Procedura poate ajuta medicul să identifice eventuale probleme precum polipii nazali, deviații de sept sau cornete nazale mărite.
  2. Teste alergologice: Dacă se suspectează că alergiile reprezintă o cauză pentru congestia nazală, se pot realiza teste cutanate sau sanguine pentru a identifica alergenii specifici responsabili.
  3. Tomografia computerizată sau rezonanța magnetică: Aceste investigații se efectuează într-o fază mai avansată a procesului de diagnosticare pentru a oferi imagini detaliate ale sinusurilor și structurilor nazale, în special în cazul în care există suspiciuni de sinuzită cronică sau alte afecțiuni structurale.
  4. Test de cultură: Dacă se suspectează o infecție bacteriană, cu un tampon se poate colecta din nas secreții pentru a determina tipul exact de bacterii prezente.

 

După stabilirea cauzei congestiei nazale, există mai multe opțiuni de tratament. Una dintre procedurile minim invazive utilizate pentru tratamentul congestiei nazale cronice și a apneei de somn fiind turbinoreducția cu radiofrecvență.

Turbinoreducția cu radiofrecvență

Turbinoreducția cu radiofrecvență este o procedură destinată reducerii mărimii cornetelor nazale – structurile care se află în interiorul cavității nazale și care ajută la umidificarea și încălzirea aerului inhalat. Când aceste cornete devin prea mari, fie din cauza inflamației cronice, alergiilor sau a altor cauze, pot provoca congestie nazală.

Procedura implică inserarea unui ac subțire în cornetele nazale, sub ghidarea endoscopică. Acest ac livrează unde de radiofrecvență care provoacă o scădere controlată a țesutului cornetelor, fără a afecta în mod semnificativ structura sau funcția acestora. Procedura este de obicei realizată sub anestezie locală și durează aproximativ 15 minute.

Beneficiile pe scurt ale turbinoreducției cu radiofrecvență

  • O recuperare rapidă, majoritatea pacienților reluându-și activitățile normale în aceeași zi sau a doua zi.
  • Disconfort postoperator minim.
  • O abordare minim invazivă care evită inciziile și cicatricile.
  • Redarea respirației corecte pe nas în 15 minute
  • Rezultate imediate

 

După procedură, pacienții pot observa o îmbunătățire semnificativă a fluxului de aer și o reducere a simptomelor congestiei nazale. Cu toate acestea, este important ca pacienții să discute cu medicul despre așteptări și eventualele riscuri asociate procedurii.

Recomandări pentru un somn sănătos

  • Limitarea expunerii la alergeni cunoscuți.
  • Evitarea consumului de alcool, în special înainte de culcare.
  • Renunțarea la fumat, deoarece fumul poate agrava congestia nazală.
  • Dormirea pe o parte, preferabil pe partea stângă, pentru a facilita respirația și a reduce riscul de apnee.
  • Folosirea unei perne ortopedice sau ajustarea înălțimii pernei pentru a menține alinierea corectă a gâtului și a căilor respiratorii.
  • Folosirea soluțiilor saline pentru a menține pasajele nazale curate și deschise.
  • Evitarea medicamentelor nazale decongestionante pe termen lung fără recomandarea unui medic.

 

Dacă simptomele de congestie nazală sau apnee de somn persistă sau se agravează, este esențială consultarea unui specialist ORL.

 

Te așteptăm la Clinica ORL Dr. Daniela Ionescu pentru investigații și consult!

 

Solicită VOUCHER-ul de 700 de lei în care sunt incluse aceste servicii și programează apoi intervenția de turbinoreducție cu radiofrecvență!

Alte articole

De ce mă doare urechea?

Durerea de ureche este una dintre cele mai neplăcute senzații pe care le putem experimenta, afectându-ne confortul și calitatea vieții. Fie că este cauzată de o infecție, un traumatism sau

Citește articolul »