nas infundat cronic

Simptome deviație de sept: cum îți dai seama că nu respiri corect pe nas

Ai senzația că una dintre nări este aproape permanent înfundată? Respiri pe gură în timpul nopții, te trezești cu gura uscată sau simți că nu îți ajunge aerul atunci când faci efort?

Aceste manifestări pot avea legătură cu deviația de sept, dar nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului.

Nasul înfundat poate apărea și din cauza unei alergii, a unei infecții, a cornetelor nazale mărite, a polipilor nazali sau a unei îngustări situate la nivelul valvei nazale. Uneori, mai multe probleme sunt prezente în același timp.

Septul nazal este peretele format din cartilaj și os care separă cele două fose nazale. El nu este perfect drept la toate persoanele. O deviație ușoară poate exista fără să provoace niciun simptom. Problema apare atunci când poziția septului reduce suficient de mult spațiul respirator și împiedică trecerea normală a aerului.

Cel mai frecvent simptom al unei deviații importante este dificultatea de a respira prin una sau prin ambele nări. Pot apărea și respirația pe gură, congestia persistentă, sforăitul, sângerările nazale sau senzația de nas uscat.

Pentru informații despre diagnostic, tratament și intervenția chirurgicală, citește articolul Operația de deviație de sept: ce este și care este prețul.

Consult ORL GRATUIT cu bilet de trimitere

Când devine deviația de sept o problemă?

Prezența unei deviații nu înseamnă automat boală și nici nu reprezintă, prin ea însăși, o indicație pentru operație.

Deviația devine relevantă atunci când produce simptome și afectează activitățile obișnuite, somnul sau calitatea vieții.

Un sept deviat poate îngusta o fosă nazală, iar aerul trece mai greu prin partea respectivă. În anumite situații, deviația are forma literei „S” și poate influența ambele părți ale nasului.

Simptomele pot deveni mai evidente:

  • în timpul unei răceli, deoarece mucoasa nazală se inflamează și reduce suplimentar spațiul disponibil;
  • în perioadele cu alergii, când congestia se adaugă obstacolului anatomic;
  • noaptea, mai ales în poziție culcată;
  • în timpul efortului, când organismul are nevoie de un volum mai mare de aer;
  • după un traumatism nazal, dacă septul și-a modificat poziția;
  • odată cu apariția unei hipertrofii a cornetelor nazale, care poate îngusta și mai mult fosa nazală.

Medicul trebuie să stabilească ce parte a obstrucției este produsă de sept și ce parte este determinată de inflamația mucoasei sau de alte structuri. AAO-HNS recomandă ca evaluarea să urmărească și existența cornetelor hipertrofiate, a polipilor, a problemelor valvei nazale sau a altor cauze de obstrucție.

Nas înfundat permanent pe o singură parte

Una dintre cele mai sugestive manifestări este senzația că aceeași nară rămâne înfundată aproape tot timpul.

Poți observa că:

  • aerul intră bine printr-o nară, dar foarte puțin prin cealaltă;
  • respirația nu se îmbunătățește complet după ce răceala a trecut;
  • partea blocată rămâne aceeași în cea mai mare parte a zilei;
  • dormi mai confortabil numai într-o anumită poziție;
  • simți nevoia să tragi puternic aer pentru a respira pe nas;
  • deschizi frecvent gura pentru a completa cantitatea de aer.

Dificultatea respiratorie este, de obicei, mai importantă pe partea spre care este deviat septul. Totuși, senzația pacientului nu corespunde întotdeauna perfect cu aspectul anatomic. Cornetele nazale și valva nazală pot modifica distribuția fluxului de aer.

O nară blocată temporar nu înseamnă neapărat deviație de sept. Este importantă persistența simptomului și asocierea sa cu alte manifestări.

Este normal să se înfunde alternativ nările?

Da. Nasul are un mecanism fiziologic numit ciclu nazal.

La multe persoane, mucoasa unei fose nazale se congestionează ușor, în timp ce cealaltă se eliberează. După o perioadă, situația se inversează. Acest proces se poate desfășura fără să fie observat și nu indică automat o afecțiune.

Diferența dintre ciclul nazal normal și o obstrucție structurală poate fi observată astfel:

Ce observiCiclul nazal normalPosibilă deviație de sept
Partea înfundatăSe schimbă pe parcursul zileiAceeași parte este mai frecvent blocată
IntensitateaCongestie ușoară, tolerabilăSenzație evidentă că aerul nu trece
Respirația pe gurăDe obicei nu este necesarăPoate apărea ziua sau noaptea
Efortul fizicRespirația rămâne suficientăSimți că nu poți trage destul aer pe nas
Perioadele fără simptomeExistă intervale în care respiri bineObstrucția poate fi aproape permanentă
Efectul răcelii sau alergieiCongestia crește temporarO parte poate deveni aproape complet blocată

Acest tabel este orientativ. Diagnosticul nu poate fi stabilit numai după felul în care se schimbă congestia.

Senzația că nu intră suficient aer

Unii pacienți nu descriu nasul ca fiind „înfundat”. Ei spun că aerul intră, dar nu pare suficient.

Poți simți că:

  • trebuie să inspiri mai adânc;
  • respirația nazală solicită efort;
  • aerul trece printr-un spațiu foarte îngust;
  • nu poți respira liniștit cu gura închisă;
  • ai nevoie să deschizi gura după câteva inspirații;
  • inspirația produce un zgomot sau un șuierat discret;
  • respirația devine incomodă atunci când vorbești sau mergi mai repede.

Această senzație poate fi provocată de sept, dar și de valva nazală, cornetele mărite sau inflamația mucoasei. Septul și cornetele sunt structuri anatomice diferite, iar fiecare poate contribui separat la blocarea fluxului de aer.

Din acest motiv, o septoplastie realizată fără evaluarea celorlalte cauze nu garantează dispariția completă a simptomelor.

„Trei semne care îți pot indica deviația de sept: ai nasul înfundat mai mult pe o parte, te doare capul și faci sinuzită foarte des. Dacă ai deviație de sept, vino la Clinica ORL Dr. Daniela Ionescu.”

Dr. Daniela Ionescu, Medic Primar ORL

Respirația pe gură

Dacă nasul nu permite trecerea unui volum suficient de aer, organismul folosește gura ca rută alternativă.

La început, poți respira pe gură doar în timpul somnului sau când faci efort. Dacă obstrucția este importantă, respirația orală poate deveni frecventă și în timpul zilei.

Semnele pe care le poți observa sunt:

  • stai cu buzele ușor depărtate;
  • îți este greu să mănânci cu gura închisă și să respiri în același timp;
  • simți nevoia să deschizi gura în timpul mersului rapid;
  • te trezești cu limba și gâtul uscate;
  • ții un pahar cu apă lângă pat;
  • respirația devine zgomotoasă în timpul somnului;
  • partenerul îți spune că dormi cu gura deschisă.

Respirația orală în timpul nopții este una dintre manifestările pe care specialiștii le pot lua în considerare atunci când evaluează obstrucția produsă de deviația de sept.

Gura uscată poate avea însă și alte cauze, precum deshidratarea, anumite medicamente, fumatul sau unele boli generale.

Gura și gâtul uscate dimineața

Nasul încălzește, filtrează și umidifică aerul inspirat.

Atunci când respiri pe gură o perioadă lungă, aerul ajunge direct la mucoasa orală și faringiană. Dimineața poți avea:

  • buze uscate;
  • limbă încărcată;
  • senzație de sete;
  • usturime în gât;
  • voce ușor răgușită;
  • respirație neplăcută;
  • nevoia de a tuși sau de a-ți drege vocea.

Aceste simptome nu indică singure deviația de sept. Ele devin mai sugestive atunci când sunt asociate cu obstrucție nazală persistentă și respirație pe gură.

Respirație zgomotoasă și sforăit

Un pasaj nazal îngust poate produce turbulențe ale fluxului de aer. Respirația poate deveni mai zgomotoasă, mai ales noaptea.

Deviația de sept poate contribui la:

  • sforăit;
  • respirație zgomotoasă;
  • somn cu gura deschisă;
  • treziri determinate de senzația de nas blocat;
  • nevoia de a dormi pe o anumită parte;
  • somn neodihnitor.

Sforăitul nu este însă produs întotdeauna de sept. Pot contribui și greutatea corporală, poziția limbii, palatul moale, amigdalele, congestia alergică sau alte îngustări ale căilor respiratorii.

Deviația severă poate forța respirația pe gură noaptea și poate agrava tulburările de somn, dar nu trebuie considerată automat cauza unică a apneei.

Deviația de sept provoacă apnee?

Poate contribui la rezistența respiratorie nazală, dar apneea obstructivă în somn este, de cele mai multe ori, o problemă complexă.

Solicită o evaluare medicală dacă sforăitul este însoțit de:

  • pauze de respirație observate de partener;
  • treziri cu senzație de sufocare;
  • somnolență în timpul zilei;
  • dureri de cap dimineața;
  • dificultăți de concentrare;
  • hipertensiune arterială;
  • somn foarte agitat.

Corectarea septului poate îmbunătăți respirația nazală, dar tratamentul apneei trebuie stabilit după o evaluare completă.

Dificultatea de a respira în timpul efortului

În repaus, o persoană se poate adapta la o fosă nazală îngustată și poate avea impresia că respiră suficient.

La efort, necesarul de aer crește. Deviația devine mai ușor de observat.

Poți simți că:

  • trebuie să deschizi gura foarte repede după începerea exercițiului;
  • nu poți inspira profund prin nas;
  • aerul pare să se oprească într-o parte;
  • obosești mai repede decât te aștepți;
  • respirația nazală este dificilă la alergare, urcatul scărilor sau mersul rapid;
  • nu poți menține un ritm respirator confortabil;
  • iarna, aerul rece inspirat pe gură îți irită gâtul.

Scorul NOSE, un instrument validat pentru evaluarea obstrucției nazale, urmărește inclusiv impactul problemei asupra somnului și capacității de a primi suficient aer în timpul efortului. El este utilizat pentru aprecierea severității simptomelor și a răspunsului la tratament.

Dificultatea respiratorie la efort poate avea și cauze pulmonare sau cardiace. Dacă apare lipsă severă de aer, durere în piept, amețeală sau palpitații, este necesară o evaluare medicală mai largă.

Sângerări nazale repetate

Unele persoane cu deviație de sept au episoade repetate de sângerare nazală.

Fluxul de aer poate trece neuniform prin fosele nazale, iar o zonă proeminentă a septului se poate usca și irita. Mucoasa nazală are numeroase vase de sânge, iar leziunile superficiale pot sângera.

Deviația poate fi luată în considerare atunci când:

  • sângele apare frecvent din aceeași nară;
  • există cruste într-o anumită zonă;
  • sângerările reapar în ciuda hidratării mucoasei;
  • medicul identifică un punct de sângerare aflat pe o proeminență septală;
  • alte cauze au fost excluse.

Sângerările repetate, care nu răspund tratamentului medical și pentru care deviația este un factor cauzal, pot reprezenta una dintre indicațiile evaluate înaintea septoplastiei.

Totuși, epistaxisul poate apărea și din cauza aerului uscat, traumatizării nasului, tratamentelor anticoagulante, hipertensiunii sau unor boli de coagulare.

Cruste, usturime și senzație de nas uscat

O deviație proeminentă poate modifica direcția aerului inspirat. Mucoasa unei anumite zone se poate usca mai repede.

Poți observa:

  • cruste care apar frecvent în aceeași nară;
  • usturime;
  • senzație de rană în interiorul nasului;
  • urme de sânge când îți sufli nasul;
  • tendința de a îndepărta crustele;
  • sensibilitate la aer rece sau foarte uscat.

Nu introduce unghii, bețișoare sau alte obiecte pentru a îndepărta crustele. Poți răni mucoasa și accentua sângerarea.

Spălăturile saline sau produsele hidratante pot reduce uscăciunea, dar trebuie alese în funcție de recomandarea medicului. Ele nu pot îndrepta septul.

„Dacă ignori deviația de sept, nu respiri bine, te trezești obosit, te doare capul, faci sinuzită și poți să faci și otită. Îți pui picături în nas, faci dependență de picături, faci rinită hipertrofică din cauza faptului că îți pui picături și faci și alergie la picături.”

Dr. Daniela Ionescu, Medic Primar ORL

Congestie care se agravează la răceală sau alergie

Un pasaj nazal deja îngustat poate deveni aproape complet blocat atunci când mucoasa se inflamează.

Pacientul poate spune:

„Când sunt sănătos, respir acceptabil. Când răcesc, nu mai pot respira deloc pe partea respectivă.”

Acest lucru nu înseamnă că răceala a modificat poziția septului. Inflamația temporară ocupă spațiul rămas disponibil.

În rinita alergică pot apărea:

  • strănut repetat;
  • secreții nazale apoase;
  • mâncărime;
  • ochi roșii sau lăcrimare;
  • congestie variabilă;
  • agravare sezonieră sau după contactul cu un alergen.

Un pacient poate avea simultan deviație de sept și rinită. În această situație, tratamentul inflamației poate îmbunătăți respirația, chiar dacă structura septului rămâne neschimbată.

Infecții sinusale repetate

În anumite configurații anatomice, deviația poate contribui la îngustarea zonelor de drenaj ale sinusurilor. Unele persoane pot avea episoade repetate de rinosinuzită.

Poți prezenta:

  • presiune facială;
  • secreții nazale persistente;
  • reducerea mirosului;
  • nas înfundat;
  • secreții care se scurg în gât;
  • tuse;
  • episoade care reapar.

Totuși, deviația de sept nu este cauza tuturor infecțiilor sinusale. Alergiile, infecțiile virale, polipii nazali și inflamația cronică pot avea un rol important.

Sursele profesionale menționează posibilitatea ca un sept deviat să interfereze cu drenajul sinusurilor și să se asocieze cu infecții recurente, dar stabilirea legăturii necesită evaluare ORL.

Nu este indicat să tratezi fiecare episod cu antibiotic fără recomandarea medicului.

Scăderea mirosului

Dacă aerul nu ajunge eficient în zona superioară a cavității nazale, mirosurile pot fi percepute mai slab.

Scăderea mirosului poate apărea însă mult mai frecvent în:

  • viroze;
  • rinită alergică;
  • rinosinuzită;
  • polipoză nazală;
  • expunere la substanțe iritante;
  • unele afecțiuni neurologice;
  • după anumite infecții.

Deviația poate contribui la simptom, dar nu trebuie considerată automat cauza principală. Examinarea trebuie să verifice și inflamația mucoasei, secrețiile și eventualii polipi. Scăderea mirosului este recunoscută ca o problemă care poate fi asociată altor afecțiuni nazale prezente împreună cu deviația.

O pierdere bruscă sau persistentă a mirosului merită evaluată separat.

„Deviația de sept poate provoca dureri de cap? Da, pentru că respiri mai prost, de cele mai multe ori pe o parte, și apare inițial o tensiune, apoi congestie în sinusurile maxilare și frontale, iar la un moment dat poate apărea chiar sinuzita.”

Dr. Daniela Ionescu, Medic Primar ORL

Dureri de cap sau presiune facială

Mulți pacienți care au dureri de cap află întâmplător că au și deviație de sept și presupun că cele două probleme sunt legate.

Uneori, o proeminență a septului poate intra în contact cu un cornet sau cu peretele lateral al nasului și poate contribui la o durere facială de origine nazală. Această situație este însă mai puțin frecventă, iar relația cauzală trebuie stabilită cu atenție.

AAO-HNS precizează că ameliorarea durerii după aplicarea unui anestezic local în zona de contact poate susține o origine nazală, dar nu o dovedește în mod absolut.

Durerile de cap pot fi provocate de:

  • migrenă;
  • cefalee de tensiune;
  • probleme de vedere;
  • afecțiuni dentare;
  • disfuncția articulației temporo-mandibulare;
  • rinosinuzită;
  • hipertensiune;
  • tulburări neurologice.

O simplă deviație observată la examinare nu explică automat orice durere de cap.

Dormi mai bine numai pe o anumită parte

Unele persoane observă că pot respira mai ușor dacă dorm pe partea dreaptă sau stângă.

Poziția corpului influențează congestia mucoasei nazale. Fosa situată mai jos se poate congestiona, iar cea aflată deasupra se poate elibera.

Dacă una dintre nări este deja îngustată de sept, poziția de somn poate accentua sau reduce senzația de blocaj.

Devine sugestiv dacă:

  • alegi aproape întotdeauna aceeași parte;
  • întoarcerea pe partea opusă blochează nasul;
  • trebuie să ridici capul pentru a respira;
  • dormi cu gura deschisă;
  • te trezești deoarece nu poți trage aer pe nas.

Preferința pentru o anumită parte în timpul somnului este descrisă printre manifestările posibile ale obstrucției septale, dar nu este suficientă pentru diagnostic.

Deviația poate exista fără ca nasul să fie strâmb la exterior

Aspectul exterior și poziția septului interior nu sunt întotdeauna identice.

Poți avea o deviație semnificativă și un nas care pare drept. La fel, poți avea o asimetrie exterioară fără ca septul să producă o obstrucție importantă.

O deviație aflată în partea posterioară a nasului nu poate fi observată în oglindă.

Dacă nasul este vizibil strâmb după un accident, poate exista și o deformare a oaselor nazale, nu doar a septului. În asemenea cazuri, septoplastia poate să nu fie suficientă, iar medicul poate discuta despre o septorinoplastie funcțională.

Simptome apărute după o lovitură la nas

Deviația poate fi prezentă de la naștere sau se poate forma în timpul dezvoltării. Poate apărea și după un traumatism.

Uneori, pacientul își amintește un accident clar. Alteori, lovitura s-a produs în copilărie și nu a fost considerată importantă.

Solicită un consult dacă după un traumatism observi:

  • nas vizibil deformat;
  • blocaj nou pe o parte;
  • sângerare repetată;
  • durere;
  • umflare;
  • respirație mai dificilă decât înainte;
  • modificarea mirosului;
  • senzația că septul s-a deplasat.

După o lovitură recentă, obstrucția bruscă și dureroasă poate fi provocată și de un hematom septal. Acesta necesită evaluare rapidă, deoarece sângele acumulat între cartilaj și mucoasă poate afecta țesuturile.

Nu încerca să împingi septul sau nasul la loc.

Cum îți poți observa respirația acasă

Observațiile personale sunt utile pentru consultație, dar nu înlocuiesc examinarea medicală.

Poți face un exercițiu simplu:

  1. Așază-te și respiră liniștit câteva minute.
  2. Închide ușor nara stângă, fără să apeși pe partea laterală a nasului.
  3. Inspiră normal prin nara dreaptă.
  4. Repetă pentru cealaltă parte.
  5. Notează dacă există o diferență clară și constantă.
  6. Repetă observația în alt moment al zilei.

Nu trage aer cu forță. Inspirația foarte puternică poate determina colabarea valvei nazale și poate modifica rezultatul.

De asemenea, poți nota:

  • în ce momente apare blocajul;
  • dacă partea se schimbă;
  • dacă folosești sprayuri nazale;
  • cum dormi;
  • dacă sforăi;
  • dacă ai sângerări;
  • ce se întâmplă la efort;
  • dacă simptomele se agravează sezonier.

Aceste informații îl ajută pe medic să diferențieze o problemă structurală de una predominant inflamatorie.

Un chestionar simplu pentru impactul obstrucției

În evaluarea medicală poate fi folosit scorul NOSE – Nasal Obstruction Symptom Evaluation.

Acesta urmărește modul în care pacientul a fost afectat în ultima perioadă de:

  • senzația de nas blocat;
  • congestie;
  • dificultatea de a respira pe nas;
  • problemele de somn;
  • lipsa aerului în timpul exercițiului.

Scorul NOSE este un instrument scurt, validat și sensibil la modificările produse de tratament. El nu arată forma septului și nu înlocuiește endoscopia, dar ajută la măsurarea impactului simptomelor asupra pacientului.

Pentru medic, nu contează doar cât de strâmb pare septul, ci și cât de mult este afectată viața pacientului.

Ce alte afecțiuni pot imita simptomele deviației?

Obstrucția nazală nu trebuie atribuită septului fără o examinare completă.

Rinita alergică

Produce frecvent congestie variabilă, strănut, mâncărime și secreții apoase. Simptomele se pot agrava sezonier sau după contactul cu alergeni.

Rinita medicamentoasă

Apare după folosirea excesivă a unor sprayuri nazale decongestionante. Pacientul simte că nu poate respira fără spray, dar efectul durează din ce în ce mai puțin.

Hipertrofia cornetelor nazale

Cornetele încălzesc și umidifică aerul. Atunci când sunt mărite, pot ocupa o parte importantă din fosa nazală. Ele pot fi hipertrofiate pe partea opusă deviației sau bilateral.

Colapsul valvei nazale

Valva nazală este una dintre cele mai înguste zone ale nasului. Dacă peretele lateral se deplasează spre interior în timpul inspirației, pacientul poate simți că nara „se închide”.

Polipii nazali

Sunt formațiuni inflamatorii care pot produce congestie, secreții și scăderea mirosului. Nu trebuie confundați cu deviația de sept.

Rinosinuzita

Inflamația nasului și a sinusurilor poate provoca nas înfundat, secreții, presiune facială și reducerea mirosului.

Formațiunile nazale

Obstrucția unilaterală progresivă, mai ales dacă este asociată cu sângerări, durere sau secreții urât mirositoare, trebuie examinată pentru excluderea unei alte leziuni.

Examinarea înaintea septoplastiei trebuie să documenteze existența sau absența polipilor, tumorilor, hipertrofiei cornetelor și afectării valvei nazale.

Sprayul nazal poate arăta dacă problema este septul?

Nu în mod sigur.

Un spray antiinflamator poate reduce edemul mucoasei și poate îmbunătăți respirația dacă există rinită sau cornete mărite. El nu poate îndrepta septul.

Dacă respirația se îmbunătățește sub tratament, înseamnă că inflamația are un rol. Nu exclude existența deviației.

Dacă tratamentul nu funcționează, nu înseamnă automat că ai nevoie de operație. Poate fi necesară verificarea:

  • tehnicii de administrare;
  • duratei tratamentului;
  • diagnosticului;
  • valvei nazale;
  • cornetelor;
  • prezenței polipilor;
  • altor cauze de obstrucție.

Conform AAO-HNS, medicamentele nu pot îndrepta o deformare structurală a septului. Ele pot trata însă inflamația asociată.

Când simptomele pot indica necesitatea unei septoplastii?

Septoplastia este operația prin care septul este repoziționat și remodelat pentru a îmbunătăți trecerea aerului.

Intervenția poate fi discutată atunci când:

  • obstrucția este persistentă;
  • respirația este dificilă pe una sau pe ambele părți;
  • simptomele afectează somnul sau efortul;
  • respiri frecvent pe gură;
  • apar sângerări repetate legate de deformarea septului;
  • tratamentul inflamației asociate nu oferă un rezultat suficient;
  • examinarea confirmă că deviația este o cauză importantă;
  • calitatea vieții este afectată.

În studiul randomizat multicentric NAIROS, septoplastia a produs o ameliorare mai mare a simptomelor și a calității vieții decât un regim cu spray nazal cu corticosteroid și soluție salină la adulții cu obstrucție nazală cel puțin moderată asociată deviației de sept. Beneficiul a fost mai important la pacienții care aveau simptome inițiale mai severe.

Rezultatul nu înseamnă că fiecare deviație trebuie operată. Selecția pacientului și identificarea tuturor cauzelor obstrucției rămân esențiale.

Când trebuie să programezi un consult ORL?

Programează o evaluare dacă:

  • una dintre nări este blocată constant;
  • simptomele persistă după vindecarea răcelii;
  • respiri frecvent pe gură;
  • te trezești cu gura foarte uscată;
  • sforăitul este persistent;
  • respirația nazală îți limitează activitatea fizică;
  • ai sângerări nazale repetate;
  • folosești zilnic spray decongestionant;
  • ai episoade repetate de rinosinuzită;
  • simptomele au apărut după un traumatism;
  • congestia îți afectează somnul sau activitatea profesională;
  • tratamentul recomandat anterior nu mai este eficient.

În timpul consultației, medicul examinează interiorul și exteriorul nasului și stabilește dacă există și alte cauze de obstrucție. Endoscopia nazală și tomografia sunt investigații opționale, recomandate în funcție de situație, nu obligatorii pentru fiecare pacient.

Ce semne necesită o evaluare mai rapidă?

Solicită ajutor medical mai repede dacă apar:

  • dificultate respiratorie severă;
  • blocaj brusc după o lovitură;
  • deformarea evidentă a nasului după traumatism;
  • sângerare abundentă care nu se oprește;
  • obstrucție unilaterală progresivă;
  • secreție cu miros neplăcut dintr-o singură nară;
  • durere puternică și umflare;
  • febră asociată cu durere nazală;
  • modificări de vedere;
  • durere de cap severă, neobișnuită;
  • lichid clar care curge continuu după un traumatism important.

Aceste manifestări nu sunt simptome obișnuite ale unei simple deviații și trebuie evaluate pentru excluderea altor probleme.

Evaluarea respirației la Clinica ORL Dr. Daniela Ionescu

La Clinica ORL Dr. Daniela Ionescu, evaluarea pacientului cu obstrucție nazală urmărește să identifice toate cauzele care împiedică respirația.

Consultația nu se limitează la observarea septului. Sunt evaluate mucoasa nazală, cornetele, valva nazală, secrețiile, eventualii polipi și celelalte structuri care pot influența fluxul de aer.

În funcție de simptome, examinarea poate fi completată prin endoscopie nazală și prin investigații selectate individual.

Scopul este stabilirea unei conduite potrivite: tratamentul inflamației, monitorizare sau septoplastie atunci când obstacolul structural afectează semnificativ respirația și calitatea vieții.

Pentru opțiunile disponibile, consultă pagina Tratarea deviatiei de sept.

Întrebări frecvente despre simptomele deviației de sept

Care este principalul simptom al deviației de sept?

Principalul simptom este dificultatea de a respira prin una sau prin ambele nări. De cele mai multe ori, blocajul este mai evident pe o singură parte și persistă în afara răcelilor.

Pot avea deviație de sept fără simptome?

Da. Multe deviații sunt ușoare și nu afectează respirația. Tratamentul este necesar numai dacă apar manifestări relevante sau dacă septul împiedică accesul pentru o altă intervenție.

Cum îmi dau seama dacă nasul înfundat este de la sept?

Deviația este suspectată dacă aceeași nară rămâne blocată, problema persistă între răceli și respirația nu se normalizează după tratarea inflamației. Diagnosticul se confirmă prin consult ORL.

Este normal să respir mai bine când pe o nară, când pe cealaltă?

Da. Ciclul nazal poate produce alternarea unei congestii ușoare. Dacă aceeași parte este aproape permanent blocată, trebuie verificată o cauză structurală.

Deviația de sept provoacă sforăit?

Poate contribui la sforăit prin creșterea rezistenței nazale și favorizarea respirației pe gură. Sforăitul are frecvent mai multe cauze.

Deviația de sept poate provoca apnee?

Poate agrava rezistența respiratorie nazală, dar apneea este de obicei multifactorială. Pauzele respiratorii și somnolența din timpul zilei necesită o evaluare specifică.

De ce mă trezesc cu gura uscată?

O posibilă explicație este respirația pe gură provocată de obstrucția nazală. Gura uscată poate apărea și din cauza medicamentelor, deshidratării sau altor afecțiuni.

Deviația poate provoca sângerări nazale?

Da, în unele cazuri. Fluxul de aer și uscarea unei zone proeminente a septului pot favoriza formarea crustelor și sângerarea.

Durerile de cap sunt un simptom sigur?

Nu. Unele deformări pot contribui la dureri de contact, dar majoritatea durerilor de cap au alte cauze. Asocierea trebuie stabilită medical.

Pot verifica singur dacă am deviație?

Poți compara orientativ fluxul de aer dintre nări, dar testul de acasă nu stabilește diagnosticul. Este necesară examinarea interiorului nasului.

Deviația de sept se vede în oglindă?

Nu întotdeauna. O deviație internă poate fi importantă chiar dacă nasul pare drept la exterior.

Sprayurile nazale îndreaptă septul?

Nu. Ele pot reduce inflamația mucoasei și pot ameliora congestia asociată, dar nu modifică structura osului sau a cartilajului.

Este necesară operația pentru orice deviație?

Nu. Septoplastia este luată în calcul când simptomele sunt persistente, afectează viața pacientului și sunt explicate în mod semnificativ de deformarea septului.

Septoplastia schimbă aspectul nasului?

Septoplastia are în principal un scop funcțional și se efectuează, de regulă, prin interiorul nasului. Dacă există și o deformare exterioară, poate fi necesară o septorinoplastie.

Când trebuie să merg la medic?

Programează un consult dacă obstrucția persistă, ai sângerări repetate, respiri pe gură, sforăi sau simptomele îți afectează somnul, activitatea fizică ori calitatea vieții.

Ce este important să reții despre respirația nazală

Deviația de sept este importantă numai atunci când produce simptome sau contribuie la o altă problemă medicală.

Cel mai sugestiv semn este blocarea persistentă a uneia sau a ambelor fose nazale. Respirația pe gură, uscăciunea de dimineață, sforăitul, efortul respirator și sângerările repetate pot completa tabloul.

O congestie care alternează ușor între nări poate face parte din ciclul nazal normal. În schimb, o parte blocată aproape permanent trebuie evaluată.

Nu toate simptomele sunt provocate de sept. Rinita, cornetele mărite, valva nazală, polipii și rinosinuzita pot produce manifestări asemănătoare.

Medicamentele pot reduce inflamația, dar nu pot îndrepta un sept deformat.

Septoplastia se discută atunci când obstrucția este importantă, persistentă și confirmată prin examinare, iar beneficiul așteptat justifică intervenția.

Plan cu acțiunile principale

Observă dacă blocajul rămâne pe aceeași parte. O nară permanent înfundată este mai sugestivă pentru o problemă structurală decât congestia ușoară care alternează.

Compară respirația în afara răcelilor. Așteaptă vindecarea episodului acut și verifică dacă obstrucția persistă.

Urmărește cum dormi. Notează sforăitul, respirația pe gură, trezirile și poziția în care poți respira mai bine.

Observă efectul asupra efortului. Dacă deschizi foarte repede gura la alergare sau urcatul scărilor, menționează acest lucru medicului.

Notează sângerările nazale. Precizează partea, frecvența, durata și factorii care le declanșează.

Nu folosi sprayuri decongestionante pe termen lung fără recomandare. Acestea pot întreține congestia și pot ascunde cauza inițială.

Nu atribui automat durerile de cap septului. Cefaleea necesită o evaluare mai largă.

Informează medicul despre traumatismele vechi. Chiar și o lovitură din copilărie poate fi relevantă.

Fă o listă cu tratamentele încercate. Notează durata, modul de utilizare și efectul obținut.

Programează consultul când simptomele îți afectează somnul sau activitatea. Impactul asupra vieții este un criteriu important în alegerea tratamentului.

Solicită o evaluare completă a nasului. Septul poate fi doar una dintre cauzele obstrucției.

Discută septoplastia numai după confirmarea diagnosticului. Operația corectează structura septului, dar rezultatul depinde și de celelalte probleme asociate.

Ai discount -10% dacă plătești online

Dr. Daniela Ionescu, Medic Primar ORL Avatar

Am absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în anul 1993. În primii ani de facultate am fost fascinată de anatomia practică, cea mai grea disciplină. Laboratorul de anatomie era locul meu favorit. Povesteam apropiaților de atunci lucrurile extraordinare pe care le învățam și părea că se derulează un film SF.
Am ales otorinolaringologia, sau prescurtat ORL, denumire cunoscută tuturor pacienților. OTORINOLARINGOLOGIA, specialitatea simțurilor, este o frumoasă specialitate chirurgicală, vastă și provocatoare, ce se ocupă cu diagnosticul, prevenția și tratamentul afecțiunilor nasului, sinusurilor, gâtului, căilor respiratorii superioare și urechilor.

Experiență profesională: Dr. Daniela Ionescu a efectuat numeroase cursuri de specializare în audiometrie, chirurgie endoscopică rinosinusală, chirurgie cu laser și radiofrecvență, foniatrie, fitoterapie
Citeste mai multe despre Dr. Daniela Ionescu