Apneea în somn afectează între 5 și 10% din populația generală. La nivel global, aproximativ 1 miliard de persoane suferă de această tulburare respiratorie. Acest ghid vă explică cum să recunoașteți simptomele, ce teste există pentru diagnostic, care sunt metodele de tratament medical și naturist, ce riscuri comportă boala netratată și când trebuie să consultați un specialist. Veți găsi informații despre costurile testelor de diagnostic, tipurile de aparate disponibile, opțiunile chirurgicale și remediile complementare care vă pot ajuta.
Apneea obstructivă reprezintă cea mai frecventă formă. Aproximativ 84% din cazuri aparțin acestei categorii. Mușchii din spatele gâtului dumneavoastră se relaxează excesiv în timpul somnului. Căile respiratorii se îngustează sau se blochează complet. Aerul nu mai poate ajunge la plămâni. Acest lucru poate cauza și sforăit puternic, unul dintre cele mai evidente simptome ale afecțiunii.
Studiile din 2024 arată că prevalența la bărbații între 40 și 60 ani este de aproape 10%. Bărbații suferă de această formă de 2 până la 3 ori mai des decât femeile.
Această formă apare mai rar, în aproximativ 10% din cazuri. Creierul dumneavoastră nu trimite semnalele corecte către mușchii respiratori. Centrul respirației nu percepe creșterea nivelului de dioxid de carbon din sânge. Respirația se oprește fără ca mușchii gâtului să se relaxeze.
Sindromul complex combină caracteristicile ambelor forme anterioare. Mulți pacienți dezvoltă această formă în timpul tratamentului cu CPAP pentru apneea obstructivă. Respirația devine neregulată din cauza lipsei impulsurilor nervoase către mușchii respiratori.
Medicii măsoară severitatea prin Indexul de Apnee și Hipopnee (IAH). Acest index calculează numărul total de apnei și hipopnei raportat la orele dormite:
O valoare IAH până la 5 este considerată normală. O valoare peste 30 indică o formă severă care necesită tratament urgent. Dacă dormiți 6 ore pe noapte și aveți un IAH de 30, respirația vi se oprește de cel puțin 180 de ori.
Sforăitul puternic este cel mai evident simptom. Totuși, nu toți cei care sforăie au apnee în somn. În România, frecvența sindromului de apnee în somn este de 4% din populație, egală cu cea a diabetului zaharat și a astmului.
Alte manifestări nocturne includ:
Peste 70% din pacienții cu sindrom de apnee obstructivă prezintă somnolență diurnă excesivă. Datele medicale din 2024 confirmă că aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante semne predictive și o cauză majoră de accidente rutiere.
Manifestările din timpul zilei:
Obezitatea reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. Studiile recente arată o legătură clară între sindromul de apnee obstructivă și obezitate, atât la adulți, cât și la copii. Datele medicale din 2024 indică că 60% dintre pacienții cu apnee obstructivă sunt supraponderali. Țesutul gras se acumulează la nivelul gâtului și la baza limbii, îngustând canalul prin care circulă aerul.
Circumferința gâtului este un indicator important:
Vârsta și sexul joacă roluri importante. Apneea în somn este de 2 până la 3 ori mai frecventă la bărbați. Raportul bărbați femei este de 2 la 1. La bărbații între 40 și 59 ani, aproape 1 din 10 suferă de sindrom de apnee în somn. După menopauză, femeile dezvoltă mai frecvent această afecțiune din cauza schimbărilor hormonale.
Fumatul crește de 3 ori riscul de a dezvolta apnee obstructivă comparativ cu nefumătorii. Substanțele toxice din fumul de tutun inflamează mucoasa căilor respiratorii și relaxează uvula. Fumatul favorizează și retenția de lichide în căile respiratorii superioare.
Consumul de alcool și sedative relaxează mușchii gâtului. Alcoolul face ca mușchii gurii și gâtului să se relaxeze excesiv, închizând căile respiratorii superioare.
Diverse afecțiuni cresc riscul de apnee în somn:
Istoric familial: Apneea în somn poate fi moștenită. Unele gene determină forma craniului, a feței și a căilor respiratorii superioare.
Aparatul cardiovascular suferă de pe urma episoadelor repetate de hipoxie. Dr. Mirela Mitran, medic primar pneumolog cu competență în apnee în somn, declară în decembrie 2024: „Hipoxia nocturnă și severitatea sindromului de apnee obstructivă sunt asociate cu creșterea riscurilor de mortalitate prin anumite tipuri de cancer, melanom și cancer pulmonar, precum și creșterea incidenței și agresivității tumorilor.”
Riscurile cardiovasculare majore:
Studiile din 2024 arată că la persoanele cu vârsta medie de 66 ani, având mai mult de 10 evenimente pe oră de somn, mortalitatea este de 2,7% pe parcursul a 12 ani de supraveghere.
Somnolența la volan se află printre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Administratia Nationala pentru Siguranta Traficului pe Autostrazi din SUA estimează că între 16 și 20% dintre accidentele auto se produc pe fond de somnolență și oboseală.
Statisticile medicale din 2024 arată că 31% din cei care suferă de apnee obstructivă în somn au fost implicați în evenimente rutiere, față de doar 6% din pacienții sănătoși.
Pacienții cu apnee în somn prezintă un risc crescut de complicații după o intervenție chirurgicală majoră. Aceștia sunt mai expuși din cauza problemelor respiratorii în timpul operațiilor sau după detubarea traheală. Din 2019, în România, diagnosticul de apnee în somn este obligatoriu înainte de realizarea unei intervenții chirurgicale bariatrice.
Sforăitul puternic poate indica o problemă gravă. Totuși, nu toți cei care au apnee în somn sforăie. Nu toți cei care sforăie au apnee în somn. Asocierea sforăitului cu orice problemă de somn care vă lasă obosit, somnoros și iritabil necesită prezentarea la un medic specialist.
Diagnosticul de apnee în somn este pus de medicul specialist: pneumolog, ORL, neurolog sau cardiolog cu competență în somnologie. La Clinicile ORL Dr. Daniela Ionescu, evaluarea completă include:
Examenul clinic:
Anamneza:
Scala Epworth de Somnolență Diurnă evaluează gradul de somnolență în 8 situații statice: citit, privit TV, călătorit ca pasager. Un scor egal sau mai mare de 11 arată că pacientul este somnolent și indică existența unei tulburări de somn.
Chestionarul STOP BANG este utilizat pentru evaluarea riscului de apnee obstructivă. Acesta include componente subiective și obiective. Este utilizat și în protocolul preoperator al intervențiilor bariatrice.
Poligrafia ventilatorie nocturnă este investigația medicală principală pentru confirmarea diagnosticului de apnee în somn. Este neinvazivă, nedureroasă și poate fi efectuată la domiciliul dumneavoastră sau în cabinet medical.
Test apnee de somn: prețul și accesibilitatea
Costul unui test de apnee de somn, poligrafie respiratorie, variază în funcție de clinică și locație în România. Informațiile actualizate din 2024 și 2025 arată diferențe între clinici.
Opțiuni pentru efectuarea testului:
Aparatul poligraf, aproximativ de dimensiunea unui telefon, înregistrează:
Pentru un diagnostic de certitudine și evaluarea completă a tulburărilor de somn, medicii recomandă polisomnografia. Aceasta se efectuează într-un laborator specializat sub supraveghere medicală și monitorizează parametri suplimentari:
Polisomnografia reprezintă înregistrarea cea mai complexă, de referință. Stabilește cel mai exact severitatea apneei și poate diagnostica și alte patologii ale somnului: narcolepsie, sindromul picioarelor neliniștite, parasomnii.
Din 2019, există screening obligatoriu pentru șoferii profesioniști pentru apneea în somn. Controlul pneumologic în vederea diagnosticării este obligatoriu la persoanele care doresc să obțină permise de conducere de grupa II. Acest screening obligatoriu se impune din cauza riscurilor majore de producere a accidentelor.
Aparatul pentru apnee în somn de tip CPAP, Presiune Pozitivă Continuă în Căile Aeriene, este cel mai eficient tratament pentru apneea obstructivă moderată și severă, IAH peste 20. În condițiile utilizării corecte, eficiența este de aproape 100%.
Cum funcționează aparatul CPAP:
Dispozitivul preia aerul din cameră, îl filtrează și îl presurizează înainte de a-l livra printr-un tub și o mască: nazală, orală sau oro nazală. Fluxul continuu de aer împiedică limba și palatul moale să se deplaseze prea departe spre căile respiratorii. Menține presiune pozitivă care ține deschise căile respiratorii.
Tipuri de aparate pentru tratamentul apneei:
Beneficiile pe termen lung ale CPAP:
Terapia CPAP trebuie urmată zilnic, atâta timp cât persistă factorii de risc. Oprirea CPAP duce la reapariția simptomelor. Studiile din 2025 arată că cel puțin 1 miliard de persoane la nivel global suferă de apnee în somn obstructivă. Totuși, doar 15% din pacienții potențiali din țările dezvoltate foloseau aparate CPAP în 2017.
Pentru pacienții care nu tolerează aparatul CPAP sau care au forme ușoare până la moderate de apnee, medicul poate recomanda dispozitive orale de avansare mandibulară. Acestea sunt piese bucale personalizate care:
În 2024, FDA, Food and Drug Administration, a aprobat un medicament pentru pierderea în greutate destinat persoanelor cu apnee în somn moderată până la severă și obezitate. Acesta reprezintă o opțiune terapeutică suplimentară pentru pacienții la care obezitatea este factorul principal.
Alte medicamente utilizate:
Nu există medicamente specifice care să vindece apneea obstructivă. Tratamentul farmacologic este adjuvant și se adresează factorilor de risc sau complicațiilor.
Tratamentul chirurgical ORL este indicat în situații specifice. Reprezintă o alternativă atunci când terapiile conservatoare nu sunt tolerate sau nu funcționează. La Clinicile ORL Dr. Daniela Ionescu, operația pentru apnee de somn este rezervată cazurilor care nu au răspuns la metodele de tratament conservativ.
Indicații pentru intervenția chirurgicală:
Tipuri de intervenții chirurgicale:
Uvulopalatofaringoplastie: îndepărtarea chirurgicală a uvulei și a unei părți din palatul moale pentru deschiderea căilor aeriene superioare
Amigdalectomie sau Adenoidectomie: îndepărtarea amigdalelor sau polipilor, utilizată mai ales la copii
Septoplastie: corectarea deviației de sept nazal pentru facilitarea circulației aerului
Reducerea cornetelor nazale: micșorarea structurilor nazale mărite
Somnoplastie: utilizează radiofrecvența pentru a reduce țesutul moale din jurul părților superioare ale traheei
Chirurgie bariatrică: pentru pacienții la care obezitatea contribuie semnificativ la apnee
Contraindicații relative: obezitatea severă, afecțiuni cardiovasculare în stadii avansate, vârstă înaintată, așteptări nerealiste.
Majoritatea intervențiilor sunt minim invazive și pot fi efectuate cu internare de zi sau de maximum 3 zile.
Tratamentul naturist pentru apnee în somn nu poate înlocui tratamentul medical. Poate ajuta la ameliorarea simptomelor pe termen scurt și reprezintă un suport alături de terapiile convenționale.
Remediile naturiste trebuie folosite doar ca adjuvant la tratamentul prescris de medic, nu ca alternativă. Consultați un medic pentru diagnostic și tratament corect, pentru a preveni complicațiile grave.
Plante medicinale cu efect calmant:
Valeriana: recunoscută pentru efectele sale calmante, poate ajuta la reducerea anxietății și contribuie la un somn mai profund. Studiile arată că unii pacienți raportează o îmbunătățire a stării generale și reducerea simptomelor.
Mușețelul: plantă cu efecte sedative ușoare, ceaiul de mușețel consumat înainte de culcare poate ajuta la relaxarea musculaturii și inducerea unui somn mai profund.
Floarea pasiunii: utilizată pentru reducerea stresului și tensiunii nervoase, facilitând relaxarea.
Lavanda: cunoscută pentru aroma sa liniștitoare, folosită în aromaterapie pentru îmbunătățirea calității somnului.
Suplimente naturale:
Magneziu: unul dintre cele mai eficiente remedii pentru îmbunătățirea somnului. Poate fi luat sub formă de supliment, 375mg Magneziu cu Vitamina B6, sau prin consumul de alimente bogate în magneziu: avocado, banane, spanac, fasole, legume cu frunze verzi.
Melatonină: hormon natural care reglează ciclul somn veghe, util în tratarea insomniei asociate
Complex de plante: extracte premium care acționează sinergic, extract de floarea pasiunii, rădăcină de valeriană, hamei, roiniță, 5 HTP, magneziu și vitamina B6
Terapii complementare:
Limitări: Conform informațiilor din 2024, când vorbim despre apnee în somn, tratament naturist din plante care să fi fost studiat conform rigorilor cercetării științifice nu există. Remediile naturiste pot oferi beneficii suplimentare. Terapia CPAP rămâne standardul de aur în tratamentul apneei obstructive în somn.
Tratamentul se adresează în primul rând factorilor de risc modificabili. Aceștia pot avea un impact semnificativ asupra severității apneei.
Pierderea în greutate poate reduce severitatea apneei în somn. În unele cazuri, poate duce la remisia completă a simptomelor. Obezitatea abdominală poate duce la acumularea de țesut gras în jurul căilor respiratorii superioare.
Fumătorii sunt de 3 ori mai predispuși să dezvolte apnee obstructivă în somn decât cei care nu au fumat niciodată. Fumatul favorizează procesele inflamatorii și retenția de lichide în căile respiratorii superioare.
Consumul de alcool și medicamente sedative relaxează mușchii gâtului, agravând apneea. Alcoolul trebuie evitat după ora 18:00. Somnifere și sedativele nu trebuie consumate fără indicația medicului.
Pentru cazurile de apnee declanșată când pacientul doarme pe spate, se pot folosi:
Activitatea fizică, în special de tip cardio sau aerobic:
Exercițiile orofaciale pot fi un tratament eficient pentru apneea în somn la copii și adulți. Această terapie ajută la:
Prevenirea sau tratarea factorilor de risc comportamentali și tratarea corectă a bolilor care cresc riscul de apnee în somn pot preveni instalarea sindromului:
Apneea în somn afectează și copiii. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, AASM, apneea obstructivă în somn afectează aproximativ 2 până la 4% dintre copii. Comparativ, 24% dintre bărbați și 9% dintre femei la adulți suferă de această afecțiune.
Simptome specifice la copii:
În timpul zilei:
În timpul nopții:
Prezența apneei în somn la copii poate duce la hiperactivitate, tulburări de atenție, ADHD, sau probleme de creștere. Odată identificată și tratată tulburarea de somn, comportamentul copiilor se poate îmbunătăți semnificativ.
Apneea în somn nu afectează doar persoana care suferă de această afecțiune. Afectează și partenerii de viață și familia întreagă:
Consultați imediat un medic specialist dacă:
Pentru o evaluare completă, puteți programa o consultație ORL la una dintre clinicile noastre.
@clinicaorldanielaionescu
😴Apneea de somn: ce o cauzează și cum poate fi tratată? 💤 Te trezești obosit, respiri greu noaptea sau sforăi zgomotos? Acestea pot fi semnele apneei de somn, o afecțiune care îți poate afecta serios sănătatea dacă nu este tratată. 📌 Ce cauzează apneea de somn? -Amigdalele mărite sau vălul palatin moale, care obstrucționează fluxul de aer -Omușorul alungit, ce vibrează sau blochează respirația -Nasul înfundat din cauza deviației de sept sau rinitei cronice -Excesul de greutate, ce pune presiune pe căile respiratorii 💡 Soluția? Personalizată pentru fiecare pacient! În funcție de cauza specifică, tratamentul poate include: Secționarea omușorului cu laser, reducerea amigdalelor sau rigidizarea vălului palatin și ntervenții minim invazive pentru nasul înfundat (ex: turbinoreducție) ⚠️ În unele cazuri, poate fi necesar un protocol complex, cu mai multe intervenții sau chiar și scăderea în greutate. 📞 Dacă te confrunți cu apneea de somn, nu aștepta! Programează un consult personalizat la Clinica ORL Dr. Daniela Ionescu! 🔍 𝐍𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐦 𝐥𝐚 𝐎𝐑𝐋! –––- 🩺 𝐂𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐎𝐑𝐋 𝐃𝐫. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 📍 Bd. Dacia nr. 19, Corp B 📞 0310051639 🌐 https://www.drionescudaniela.ro 🩺 𝐂𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐎𝐑𝐋 𝐃𝐫. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯 📍 Str. Aurel Vlaicu, nr. 61 📞 0310051639 🌐 https://www.brasov.drionescudaniela.ro 🩺 𝐂𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐎𝐑𝐋 𝐃𝐫. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 📍 Bd. Mamaia nr. 13 📞 0310051639 🌐 http://constanta.drionescudaniela.ro #clinicaorldrdanielaionescu #apnee #sforait #amigdale
Se poate vindeca apneea în somn?
Apneea în somn poate fi ținută sub control atunci când este diagnosticată și tratată corect. În cazurile în care obezitatea este cauza principală, pierderea semnificativă în greutate poate duce la remisia completă. Pentru majoritatea pacienților, tratamentul trebuie urmat continuu pentru a menține simptomele sub control.
Cât costă un test pentru apnee de somn în România?
Prețul unui test de apnee de somn, poligrafie respiratorie, variază în funcție de clinică și locație. Poligrafia poate fi efectuată la domiciliu sau în cabinet medical. Contactați direct clinicile de specialitate pentru informații actualizate despre tarife și disponibilitate.
Este apneea în somn periculoasă?
Da. Apneea în somn netratată este extrem de periculoasă. Conform datelor medicale, 2 până la 3% dintre pacienți mor în accidente de mașină pentru că adorm la volan. 3 până la 6% fac stop cardio respirator în somn. Majoritatea dezvoltă complicații cardiovasculare grave: hipertensiune, infarct, AVC.
Pot folosi doar remedii naturiste pentru apnee?
Nu. Remediile naturiste pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Nu pot înlocui tratamentul medical. Apneea în somn necesită diagnosticare și tratament medical adecvat pentru a preveni complicațiile grave. Remediile naturiste pot fi folosite doar ca suport complementar.
Cât durează tratamentul pentru apnee în somn?
Pentru majoritatea pacienților, tratamentul cu CPAP sau alte dispozitive trebuie urmat pe termen lung, atâta timp cât persistă factorii de risc. Oprirea tratamentului duce la reapariția simptomelor. În cazurile în care pierderea în greutate este semnificativă sau se efectuează intervenție chirurgicală de succes, se poate ajunge la remisie.
Pot conduce mașina dacă am apnee în somn?
În România, din 2019 există screening obligatoriu pentru șoferii profesioniști. Pentru permisele de grupa II, profesionale, controlul pneumologic este obligatoriu. Dacă aveți apnee în somn netratată, somnolența diurnă vă pune pe dumneavoastră și pe ceilalți în pericol. Sub tratament CPAP corect urmat, riscul se reduce semnificativ.
Cu tratament adecvat:
Fără tratament:
Tratamentul optim al apneei în somn necesită abordare multidisciplinară. La Clinicile ORL Dr. Daniela Ionescu, beneficiați de o echipă completă de specialiști:
La Clinicile ORL Dr. Daniela Ionescu, primiți servicii integrate de diagnosticare, evaluare și tratament, toate într-un singur loc. Puteți beneficia de consultații ORL complete, consultații la domiciliu sau chiar consultații online pentru o accesibilitate maximă.
Apneea în somn este o afecțiune care afectează între 5 și 10% din populație. Rămâne subdiagnosticată în proporție alarmantă. Conform datelor actuale, frecvența acestei boli în populația generală este egală cu cea a diabetului zaharat și a astmului. Totuși, este mult mai puțin recunoscută și tratată.
Dacă sforăiți puternic, vă simțiți permanent obosit în ciuda unui somn aparent suficient, aveți somnolență diurnă sau partenerii vă raportează episoade de oprire a respirației, nu amânați consultul medical. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicații grave și vă pot transforma complet calitatea vieții.
Cu opțiunile moderne de tratament disponibile la Clinicile ORL Dr. Daniela Ionescu, de la aparatul CPAP extrem de eficient, la dispozitivele orale, intervenții chirurgicale și măsuri de stil de viață, apneea în somn poate fi gestionată cu succes. Fie că optați pentru tratamentul medical standard sau îl completați cu remedii naturiste sub supravegherea medicului, important este să faceți primul pas: programați-vă la un specialist în tulburări de somn.
Investiția într-un diagnostic corect și tratament adecvat nu înseamnă doar nopți de somn odihnitor. Înseamnă sănătate cardiovasculară, siguranță la volan, performanță profesională optimă și relații de calitate cu cei dragi. Nu lăsați apneea în somn să vă afecteze anii de viață sănătoasă.
Acest articol are scop informativ și educațional. Pentru diagnostic și tratament personalizat, consultați întotdeauna un medic specialist. Nu începeți niciun tratament, inclusiv remedii naturiste, fără consultarea prealabilă a unui specialist în tulburări de somn.
Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe date medicale actuale din 2024 și 2025, studii clinice publicate, declarații ale medicilor specialiști și ghiduri internaționale de tratament ale sindromului de apnee în somn.
