Sforăitul este zgomotul produs în timpul somnului de vibrația țesuturilor la trecerea fluxului de aer printr-o filieră respiratorie NAS – GÂT obstrucționată.
Deseori sforăitul este asociat cu sindromul de apnee de somn.
Se estimează că 3 din 10 adulți sforăie. Această problemă se întâlnește mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă și afectează într-o măsură mai mare bărbații. În timpul somnului profund, mușchii gurii și ai gâtului se relaxează astfel încât vălul palatin, amigdalele și baza limbii obstrucționează filiera respiratorie. Aceste structuri vibrează la trecerea fluxului de aer și astfel se formează zgomotul deranjant – sforăitul.
Pe lângă deranjul cauzat persoanei de alături, sforăitul poate indica existența unei afecțiuni grave. De aceea, este indicat consultul la medicul ORL-ist pentru a exclude anumite probleme de sănătate.
NAS: Obstrucția nazală (prin deviația septului, hipertrofia de cornete, polipi, vegetații adenoide, tumori nazale sau de cavum) duce la:
deschiderea gurii cu căderea limbii și a structurilor moi din gât, blocând astfel fluxul respirator
trecerea aerului prin gură, fapt ce generează vibrația structurilor moi din gât
trecerea aerului prin filiera nazală obstrucționată generează zgomot
GÂT: Hipertrofia amigdalelor palatine sau linguale
hipertrofia și hipotonia vălului palatin și a luetei
GURĂ: Problemele de ocluzie dentară, retrognatismul mandibular, anatomia particulară a cavitații bucale
Creșterea în greutate – țesutul adipos se depune și la nivelul structurilor din gât, îngustând astfel filiera respiratorie.
Consumul de alcool și administrarea sedativelor seara duce la relaxarea musculaturii gâtului în timpul somnului
Inflamația căilor respiratorii din: alergii, boală de reflux gastro-esofagian
Care sunt investigațiile necesare pentru sforăit?
Fibroscopia nazo-faringolaringiană
Testul de somn: poligrafia respiratorie / polisomnografia
Teste imagistice: radiografii, tomografii, RMN
Se impune evaluare multidisciplinară în cazul apneei de somn: consult ORL, pneumologie, cardiologie
Care este tratamentul sforăitului?
Sforăitul are un impact important asupra relațiilor personale fiind deranjant pentru partener. Există mai multe tipuri de tratament pentru sforăit:
Tratamentul conservator
Scăderea în greutate (poate reduce semnificativ severitatea sindromului de apnee de somn scăzând numărul de evenimente respiratorii cu până la 30%)
Menținerea unei greutăți corporale optime
Evitarea dormitului pe spate, alternativa fiind dormitul pe o parte
Perna mai ridicată decât restul corpului
Evitarea alcoolului și a sedativelor seara
Renunțarea la fumat
Ore de somn suficiente, pentru a evita oboseala
Folosirea unor diapozitive de avansare mandibulară, în anumite cazuri
Utilizarea unor aparate, dispozitive orale sau nazale pentru menținerea cailor respiratorii deschise
Utilizarea terapiei CPAP (continuous airway presure) în caz de apnee de somn – constă în folosirea pe timpul nopții a unui aparat care introduce în căile nazale aer cu presiune pozitivă la același nivel în inspirație și în expirație
Tratamentul chirurgical
SCOP: oprirea sforăitului și lărgirea filierei respiratorii
Se poate realiza în mai multe moduri:
Septoplastia
Turbinoreducția – micșorarea cornetelor se poare efectua clasic, sub control endoscopic cu shaver-ul, cu laser sau cu radiofrecvență, cu anestezie locală sau cu anestezie generală
Uvulovelopalatoplastia – diverse proceduri de remodelare / ajustare dimensiuni la nivelul valului palatin, luetei și a palatului moale
Implanturi în vălul palatin în scopul rigidizării valului (se implantează dispozitive din silicon pentru a reduce vibrația vălului)
Amigdalectomie prin coblație, cu laser sau radiofrecvență
Adenoidectomia
Stimularea nervului hipoglos – se folosește un stimul pentru nervul care controlează mișcarea înainte a limbii astfel încât limba să nu mai blocheze respirația în timpul somnului
Sindromul de apnee de somn este o afecțiune gravă în care fluxul de aer care trece prin sistemul respirator superior este întrerupt sau blocat, ceea ce îngreunează foarte mult respirația.
Sindromul de apnee de somn este deseori însoțit de sforăit puternic urmat de scurte perioade în care respirația aproape se oprește.
Nu toate persoanele care sforăie au sindrom de apnee de somn, dar dacă sforăitul este însoțit de unul sau mai multe dintre următoarele simptome, este indicat consultul ORL pentru evaluare:
pauze de respirație în timpul somnului observate de anturaj
somnolență în timpul zilei
probleme de concentrare
cefalee dimineața
gât uscat la trezire
somn neodihnitor
gâfâieli și sufocare în timpul nopții, hipertensiune arterială, durere în piept în timpul nopții.
Apneea de somn este definită prin prezența a cel puțin 5 evenimente cu durata de minim 10 sec. de oprire a respirației (apnee) sau de scădere a amplitudinii fluxului respirator (hipopnee) pe parcursul unei ore de somn.
Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte sindromul de apnee de somn. Factorii predispozanți în apariția afecțiunii sunt: vârsta peste 50 ani, obezitatea, circumferința gâtului peste 45 de cm. la bărbați și peste 37 cm. la femei. De asemenea, bolile cardiovasculare și diabetul zaharat sunt frecvent asociate sindromului de apnee de somn.
Există 3 tipuri de apnee de somn: obstructivă, centrală și mixtă
Severitatea apneei:
Ușoară: 5-15 evenimente pe oră
Moderată: 15-30 de evenimente pe oră
Severă: peste 30 de evenimente pe oră
Sforăitul și apneea de somn la copii
Sforăitul este o problemă destul de comună la copii. După 3 ani, copiii sforăie în timpul perioadelor de somn profund. Sforăitul nu este întotdeauna un semn al unei probleme de sănătate, în cele mai multe cazuri fiind vorba de copii perfect sănătoși.
Se estimează că 6 din 100 copii sforăie și un sfert din ei au episoade de apnee. Atunci când este prezent, sindromul determină scăderea memoriei și a puterii de concentrare, hiperexcitabilitate și probleme de dezvoltare intelectuală.
Când sforăitul copilului este o problemă? Care sunt semnele de alarmă?
Copilul sforăie constant iar respirația lui este întreruptă de suspine și pauze de apnee ce depășesc 5 sec.
Copilul se trezește deseori
Urinează deseori în timpul nopții
Transpiră abundent
Este agitat sau se poziționează anormal (capul pe spate, gura deschisă)
Copilul se trezește dimineața cu dificultate (nu s-a odihnit suficient)
Are frecvent dureri de cap
Prezența unor dificultăți de concentrare, probleme cu atenția, probleme la școală sau grădiniță
Voce nazonată, respirație orală
Copilul cu apnee de somn nu se odihnește noaptea ceea ce poate genera o serie de afecțiuni precum: tulburări de comportament, infecții respiratorii recurente, întârzieri în dezvoltare, insuficiență cardiacă prin deficit de oxigenare.
Care sunt cauzele sforăitului și apneei de somn la copii?
Hipertrofia vegetațiilor adenoide – acestea blochează căile respiratorii
Hipertrofia amigdalelor palatine prin blocarea căilor respiratorii
Deviația septului – îngreunarea respirației la nivelul nasului
Rinite – generează obstrucție nazală
Polipoza nazală
Alergii – produc obstrucție nazală
Infecții respiratorii cu obstrucție nazală
Obezitate – poate duce la îngustarea căilor respiratorii
Care este tratamentul sforăitului și al apneei de somn la copii?
Tratamentul are ca scop îndepărtarea obstacolului de la nivelul căilor respiratorii și / sau tratamentul inflamației mucoasei de la nivelul căilor respiratorii, tratamentul alergiei.
Adenoidectomia (ablația polipilor)
Aamigdalectomie (ablația amigdalelor) sau amigdalotomie (micșorarea amigdalelor)
Am absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în anul 1993. În primii ani de facultate am fost fascinată de anatomia practică, cea mai grea disciplină. Laboratorul de anatomie era locul meu favorit. Povesteam apropiaților de atunci lucrurile extraordinare pe care le învățam și părea că se derulează un film SF.
Am ales otorinolaringologia, sau prescurtat ORL, denumire cunoscută tuturor pacienților. OTORINOLARINGOLOGIA, specialitatea simțurilor, este o frumoasă specialitate chirurgicală, vastă și provocatoare, ce se ocupă cu diagnosticul, prevenția și tratamentul afecțiunilor nasului, sinusurilor, gâtului, căilor respiratorii superioare și urechilor.
Experiență profesională:
Dr. Daniela Ionescu a efectuat numeroase cursuri de specializare în audiometrie, chirurgie endoscopică rinosinusală, chirurgie cu laser și radiofrecvență, foniatrie, fitoterapie
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
